Castelul Banffy, perla uitată a Transilvaniei

Domeniul de la Bonţida a fost donat famili Banffy de către regele Sigismund de Luxemburg în anul 1387. Se bănuieşte că pe acest loc a existat o reşedinţă nobiliară încă din secolul XIV, iar construcţia la castel a început în 1437, când baronul Banffy a primit din partea regelui Albert permisiunea de a-şi ridica o cetate, şi a fost finalizată în 1543. Prima atestare documentare a castelului datează însă din secolul XVII, când, potrivit unui raport militar (1680), exista un sistem de fortificaţii care înconjura conacul. Stilurile cele mai vizibile în structura ansamblului sunt cel renascentist şi cel baroc.

Denes Bánffy (1638-1674), comite de Dăbâca şi Cluj şi consilier al principelui Transilvaniei Mihai Apafi I a fost cel care a iniţiat construcţia ansamblului la aceste dimensiuni, sub controlul arhitectului italian Agostino Serena. Această primă clădire a fost proiectată ca un ansamblu fortificat, cu bastioane în cele 4 colţuri, un turn înalt la intrare şi o grădină dispusă în sudul ansamblului.

Moştenitorul său, Denes Bánffy II a iniţiat recontrucţia castelului, începând din 1745 în stil baroc austriac, după planurile arhitectului vienez Joseph Emmanuel Fischer von Erlach. În primă fază reconstrucţia s-a concentrat asupra curţii de onoare din faţa clădirii porţii, inspirându-se din arhitectura barocă vieneză au fost create noi clădiri: manejul, grajdul, remiza şi locuinţele servitorilor. Tot el a dat o nouă formă castelului, sub forma a două aripi aşezate în poziţia literei U. Acum va fi creat şi parcul de egrement de pe malul Someşului (proiectat de Johann Christian Erass, în acelaşi stil baroc, cu alei, lac, statui şi fântâni arteziene.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Castelul_de_la_Bon%C5%A3ida